La mia terra – RACCONTI DEL NOSTRO PASSATO

26 Gennaio 2013 | Autore: Pantaleo | Morciano di Leuca

RACCONTI DEL NOSTRO PASSATO (da La mia Terra 6° edizione)

Beddi ‘sti carusi
Questa è la storia di due sposini
novelli, che iniziano il loro
percorso matrimoniale..
LU PATTALE
La prima settimana, lu lunidia la
mmane:
Lu maritu alla muiere:
Muiere! osci me tocca na scurnata
de fatica a fore, quannu me coiu
stasira, famme truvare na bedda
pignata de paseddi !!
La muiere:
-Sine maritu meu!
Rria la sira, lu maritu se coie de la
fatica straccu, pero la muiere no
n’ane preparatu nenzi!
Lu maritu alla muiere:
-Comu muiere! non hai preparatu
nenzi, ci hai cumminatu tuttu lu
giurnu! crai me raccumannu, quannu
rriu cu me faci pronta na manescia
de foie,..
La muiere:
-Sine maritu meu!
Lu crai perô, la muiere
non’ane cucinatu nenzi, e lu maritu
se raccumanna ttorna:
-Muiere! taggiu dittu
stasira prepareme n’a cosa cu
manciu ca vo straccu e tocca faticu
tuttu lu giurnu cu portu lu pane a
casa!
La muiere:
Sine maritu meu!
Lu scuvidia la sira, ancora nenzi!
Lu maritu alla muiere:
Muiere, sentime bonu chiru ca sta tte
dicu moi, lu vidi stu pattale ca sta
m’pisu allu parite? (pattale:
ornamento murale, usato per
decorazione).
Mo li dicu a iddu vistu ca tie no me
senti!!
Lu maritu allu pattale:
Pattale! crai me raccumannu a tie!
quannu me coiu de la fatica, ca vo
straccu mortu , voiu n’a piniata de
ciciri! Sta muiere no me sente, e no
ne face nudda tuttu lu giurnu! allora
me raccumannu a tie pattale!!!
Lu vennardia, rria la sira ma lu
pattale non’ane preparatu nenzi¨.
Allora lu maritu zicca nu stozzu de
taccuru e cummincia cu dane corpi
allu pattale cridannu!!
-Pattale allora no bboi propiu cu me
senti! taggiu dittu cu faci de
manciare pe la sira quannu me ccoiu
de la fatica!! Crai se no me senti
tiramu ttorna li cunti!!!
RRia lu sabatu la sira, ma lu pattale
ancora nna vota non ane cucinatu
nenzi, allora lu maritu zzicca lu
pattale e dice alla muiere!
-Muiere mintete ccuvata ca aggiu
mpuggiare lu pattale sullu cutursu
to, cusine vo meiu cu li cuntu!!
Lu maritu zicca lu taccuru e
cummincia cu dane corpi susu allu
pattale ca stia mpuggiatu sullu
cuturzu della muiere!
Lu maritu allu pattale:
BOng! nnu corpu de taccuru! aallora
moi hai capitu! BBang nn’otru
corpo!!! Mo me capisci o no! Bang!
Bing! Bong!
La muiere:
äääie maritu meu ! mie sta me coii!
äääii ci me dole!!! äääie mie, mie sta
me coi!!!!
Lu giurnu dopo, la muiere, sula sula
se minte e prepara de manciare
pellu maritu¨! e sula sula, cunta e
dice allu pattale!
-Pattale! vidi ci agggiu cappatu, pe
colpa tua laggiu buscate le mazzate!
assa me mintu ieu cu preparu la
pignata ca se è pe tie avoia rimane a
dascunu lu maritu meu!!!
Racconto vero, tramandato dalle
nostre rispettive generazioni.
Cristina Fiorentini

in allegato il Numero 6 Completo in PDf di  “La Mia Terra”

Ultima Modifica:

1 commento a: “La mia terra – RACCONTI DEL NOSTRO PASSATO”

  1. Mario ha detto:

    Stupenda, grazie Cristina.

Vuoi commentare?

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.

Cerca alloggio
(Ricerca Avanzata)
Cod. o Nome Alloggio
Torna su