E lu
tamburieddhu miu vinne de Roma
ca lu tamburieddhu miu vinne de Roma
e mannaggia ci lu tuzza, ca mannaggia ci lu tuzza
e mannaggia a ci lu tuzza e ci lu sona
ma ci lu sona, ma ci lu sona
e mannaggia ci lu tuzza e ci lu sona.
E ballati cu bu casciane li piedi
e de sotta le scianucche pari pari.
E passai de nu sciardinu quasi quasi
ca iu quasi quasi me ne sciei tutt’osci.
E trovai na signurina disse trasi
e trasi giovine miu ca te riposi.
E me convitau le mile e le cirase
ca io pe’ guardare lei mile nu bosi.
E giacchè nu boi né mile e cirase
e apri lu pettu miu trovi do’ rose.
E passa lu ientu e cotula lu ramu
e tenite beddha mia cu nu cadimu.
E ca se cadimu nui an terra sciamu
e ca de cristallu simu e ni rumpimu.
E tutti me lu vantara lu trappitu
e me lu vantava ci nun era statu.
E ca d’intru avia sempre ‘n omu stisu
e de sette parmi e menzu mmesuratu.
E se ‘lli dici de si sta bocca canta
e se ‘lli dici de no sta all’obbedienza